Legea pensiilor magistraților: Premierul Ilie Bolojan obține o victorie majoră după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a declarat constituțională legea care modifică regimul pensiilor magistraților. Actul normativ, asumat de Guvern în Parlament, merge acum la președinte pentru promulgare.
Decizia a fost luată după cinci amânări și trei luni de deliberări. Potrivit informațiilor din interiorul Curții, solicitarea ÎCCJ de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost respinsă cu 5 voturi la 4. Pe fondul legii, sesizarea a fost respinsă cu 7 voturi la 2, iar obiecțiile privind cuantumul pensiei au fost respinse cu 6 voturi la 3. În ansamblu, legea a fost declarată constituțională cu 6 voturi la 3.
Cei șase judecători care au votat pentru respingerea sesizării și pentru validarea legii sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Împotrivă s-au pronunțat Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Votul marchează o schimbare de poziție în interiorul Curții, după ce în luna decembrie trei dintre judecători au părăsit sala de ședințe, blocând o decizie.
Premierul a salutat hotărârea CCR, subliniind că aceasta validează direcția reformei promovate de Executiv.
„Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a transmis șeful Guvernului.
Ce prevede legea pensiilor magistraților?
Legea aduce modificări substanțiale în ceea ce privește modul de calcul și condițiile de pensionare ale magistraților. Principala schimbare vizează reducerea cuantumului pensiei de serviciu și creșterea treptată a vârstei de pensionare. Noua formulă stabilește că pensia va reprezenta 55% din baza de calcul, respectiv media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a putea depăși 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. În forma anterioară, pensia ajungea la 80% din ultimul salariu brut.
Proiectul introduce și o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, față de 10 ani în varianta anterioară respinsă de CCR. Magistrații se vor putea pensiona anticipat dacă au o vechime de 35 de ani, însă pentru cei care nu au împlinit 65 de ani se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Adoptarea legii are implicații directe în relația României cu Comisia Europeană. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va transmite o solicitare oficială pentru reanalizarea cererii de plată în valoare de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sumă condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor magistraților. Termenul-limită stabilit de Comisia Europeană fusese 28 noiembrie 2025, însă întârzierea pronunțării CCR a amânat îndeplinirea condiției.
Legea ajunge acum pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. Șeful statului are opțiunea fie de a semna decretul, fie de a retrimite actul normativ în Parlament pentru reexaminare. Proiectul prevedea inițial intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2025, însă, în contextul amânărilor repetate, noile dispoziții vor produce efecte de la data promulgării.
În plan politic, decizia CCR consolidează poziția premierului Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect de două ori, după ce o primă variantă fusese respinsă pe motive de procedură. Validarea constituționalității oferă Executivului argumentul că reforma pensiilor speciale avansează, într-un context social și bugetar tensionat.
Pe termen scurt, promulgarea legii va permite Guvernului să solicite deblocarea fondurilor europene aferente reformei. Pe termen mediu, modificările vor schimba substanțial regimul de pensionare al magistraților, prin plafonarea beneficiilor și alinierea treptată la regulile generale din sistemul public, obiectiv asumat de Executiv drept o măsură de echitate și sustenabilitate fiscală.