România a pierdut, în primă instanță, procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer în fața unei instanțe din Belgia, fiind obligată să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID contractate, dar nepreluate.
Decizia, cu caracter executoriu, vizează un acord semnat în 2021 la nivelul Comisiei Europene, prin care statele membre, inclusiv România, s-au angajat să achiziționeze un număr fix de doze. Potrivit instanței, România nu a respectat obligațiile contractuale și nu a demonstrat existența unor motive legale pentru rezilierea sau modificarea acordului.
Cum s-a ajuns aici
Litigiul are la bază refuzul autorităților române, începând cu 2023, de a mai plăti și prelua aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin. Această decizie a venit într-un context în care pandemia intrase pe un trend descendent, iar interesul populației pentru vaccinare scăzuse semnificativ.
În același an, Comisia Europeană și Pfizer au propus un amendament contractual care permitea reducerea cantităților și eșalonarea livrărilor până în 2026. România nu a semnat însă această variantă renegociată.
Fosta ministră a Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că situația actuală este consecința nerespectării contractului inițial, în timp ce decidenții ulteriori au invocat condițiile nefavorabile ale amendamentului.
La momentul respectiv, Ministerul Sănătății era condus de Alexandru Rafila, care a susținut că plata pentru doze suplimentare ar fi generat costuri inutile, în condițiile în care existau deja stocuri mari și riscul expirării acestora.
Argumentele instanței
Judecătorii belgieni au respins apărarea României, stabilind că:
- scăderea numărului de infectări nu justifică renunțarea la obligațiile contractuale;
- nu există dovezi că Pfizer ar fi abuzat de poziția sa;
- statul român nu a îndeplinit condițiile legale pentru încetarea acordului.
În consecință, România trebuie să achite contravaloarea dozelor, estimată la peste 3 miliarde de lei, la care se pot adăuga penalități.
Ce urmează
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a confirmat că decizia poate fi atacată cu recurs, însă caracterul executoriu permite deja demararea procedurilor de plată.
De asemenea, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că instituția nu dispune în prezent de fondurile necesare, iar suma ar putea fi acoperită din bugetul de stat.
Un cost al deciziilor întârziate
Cazul scoate în evidență dificultățile întâmpinate de autorități în adaptarea angajamentelor asumate în perioada de vârf a pandemiei la realitățile ulterioare. Deși au existat încercări de renegociere și redistribuire a dozelor, lipsa unui acord final și absența unei soluții juridice clare în 2023 au condus, în cele din urmă, la actualul deznodământ.
În paralel, alte state, precum Polonia, se confruntă cu situații similare, fiind obligate la plăți și mai mari în urma unor decizii judiciare comparabile.
Procesul nu este însă încheiat definitiv, iar o eventuală cale de atac ar putea modifica rezultatul. Până atunci, însă, România rămâne în fața unei obligații financiare majore, cu impact direct asupra bugetului public.