Ziua Națională a Tineretului, marcată pe 2 mai, găsește generația tânără într-un context complex: șomaj ridicat, orientare tot mai pronunțată spre schimbare, dar și probleme crescânde de sănătate mintală și incertitudine economică.
Datele incluse în Barometrul Național al Tinerilor (INSCOP Research, 2025–2026), coroborate cu statistici INS și Eurostat, conturează una dintre cele mai detaliate imagini ale tinerilor români din ultimii ani.
Șomaj ridicat în rândul tinerilor, în ciuda interesului crescut pentru muncă
România continuă să înregistreze una dintre cele mai problematice situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii. Potrivit INS, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a ajuns la 28,2%, cea mai mare din UE.
În același timp, interesul pentru angajare este ridicat:
peste 1,2 milioane de aplicări au fost înregistrate de tinerii între 18 și 24 de ani în primele luni ale anului (eJobs.ro)
56,7% dintre tineri au un loc de muncă, în timp ce 43,2% nu sunt angajați, potrivit Barometrului Național al Tinerilor (INSCOP, 2025–2026)
56.7%angajați,43.2%neangajați
Domeniile cele mai accesibile rămân retailul, serviciile, turismul și call-center/BPO, în timp ce IT-ul și marketingul sunt preferate de absolvenții de studii superioare.
Tinerii români: generație a schimbării, dar împărțită social
Unul dintre cele mai clare rezultate ale cercetării INSCOP arată o orientare valorică spre modernitate:
- 60,6% susțin schimbarea și ideile noi
- 36,7% preferă tradițiile
60.6%>36.7%
Analiza sociologică indică o diviziune clară: tinerii din mediul urban, cu educație superioară și venituri mai ridicate, sunt mai deschiși la schimbare, în timp ce mediul rural rămâne mai orientat spre tradiție.
Orientare politică echilibrată, fără extreme majore
Barometrul indică o distribuție relativ echilibrată a orientării politice:
- 29,8% centru-stânga
- 29% dreapta
- 15,9% stânga
- 13,7% centru-dreapta
Această structură sugerează o generație pragmatică, mai puțin ideologizată și mai orientată spre soluții decât spre poziționări doctrinare.
În ceea ce privește percepțiile geopolitice:
- 68,7% cred că NATO ar apăra România în caz de atac
- 51,6% cred că Uniunea Europeană ar sprijini România în caz de criză economică
Sănătatea mintală: una dintre cele mai mari vulnerabilități
Datele privind sănătatea mintală indică o problemă semnificativă:
- 39,9% dintre tineri declară că au avut probleme de sănătate mintală sau emoțională în ultimul an
- 58,7% nu au raportat astfel de dificultăți
Problemele sunt mai frecvente în rândul femeilor și al tinerilor din mediul urban. În acest context, 84,4% dintre respondenți susțin că statul ar trebui să asigure gratuit un număr minim de ședințe de terapie psihologică anual.
Migrația rămâne o opțiune reală pentru un sfert dintre tineri
Presiunea economică determină mulți tineri să ia în calcul plecarea din țară:
27,6% intenționează să emigreze pentru muncă sau studii
principalul motiv: salarii mai mari (64,7%)
Această tendință este mai accentuată în rândul tinerilor sub 25 de ani și al celor din mediul rural.
Probleme structurale: locuire, educație și costul vieții
Barometrul evidențiază și dificultăți majore de ordin socio-economic:
- 31,2% dintre tineri consideră că cea mai mare problemă este costul locuinței
- 26,7% menționează nevoia de a lucra în paralel cu studiile
- 15,1% indică taxele universitare
În prezent, 61,8% dintre tineri nu dețin o locuință proprie, iar o mare parte încă locuiesc cu familia extinsă.
Concluzie: o generație între potențial și presiune
Ziua Națională a Tineretului găsește România cu o generație tânără activă, educată și conectată la piața muncii, dar expusă unor presiuni semnificative: instabilitate profesională, costuri ridicate ale vieții și probleme de sănătate mintală.
Datele din Barometrul Național al Tinerilor (INSCOP Research, 2025–2026) indică o generație care dorește schimbare și modernizare, dar care are nevoie de politici publice coerente pentru a-și valorifica potențialul în țară.