România pierde o sumă semnificativă din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după evaluarea Comisiei Europene transmisă prin documentul oficial „Scrisoare de comitere – Ares(2026)4477992 – aprilie 2026”. Potrivit acesteia, suma totală redusă s-a ridicat la 458.677.716 euro, din care 443.319.317 euro granturi și 15.358.399 euro împrumuturi, ca urmare a neîndeplinirii mai multor jaloane esențiale.
Concluzia Comisiei a fost clară: România nu a respectat în mod satisfăcător condițiile asumate, în special din cauza întârzierilor, a implementării incomplete și a lipsei de transparență în proceduri.
Jalonul 440 – aproape 200 de milioane de euro pierduți din cauza unei instituții nefuncționale
Cea mai mare pierdere a fost înregistrată la jalonul 440, unde România a pierdut 198.205.358 euro, din cauza faptului că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu a devenit pe deplin operațională.
Deși autoritățile au crescut gradul de ocupare a posturilor și au numit conducerea, Comisia a constatat că instituția nu funcționa efectiv la standardele cerute:
„AMEPIP lipsea, cel puțin parțial, de propria structură de personal, care este o caracteristică definitorie a unui organism operațional.”
Mai mult, o parte semnificativă din personal era detașată temporar, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind stabilitatea și capacitatea instituțională. Din cele 92 de posturi, 22 rămăseseră vacante, iar aproximativ 30% din personal era detașat pe termen scurt.
Problemele nu s-au limitat la resursele umane. Comisia a criticat și modul în care sunt făcute numirile în consiliile de administrație ale companiilor de stat, inclusiv în sectoare strategice precum energia și transporturile:
„funcționarii publici nu sunt selectați printr-o procedură transparentă și competitivă.”
Această deficiență a afectat inclusiv companii din energie și transporturi, unde selecția managementului ar fi trebuit să respecte standardele OCDE. De altfel, atât AMEPIP, cât și ministerele care coordonează marile companii de stat au avut un rol central în aceste proceduri. În contextul politic actual, atât Ministerul Transporturilor, cât și structurile de coordonare precum AMEPIP s-au aflat sub influența Partidului Social Democrat (PSD), ceea ce a amplificat criticile privind politizarea numirilor și lipsa competiției reale.
Jalonul 121 – aproape 180 de milioane de euro pierduți
Pentru jalonul 121, România a pierdut 179.904.396 euro, fiind al doilea cel mai mare impact financiar.
Deși documentul nu detaliază punctual toate deficiențele, includerea acestui jalon în lista penalizărilor indică probleme serioase de implementare. În logica evaluării Comisiei, astfel de sancțiuni apar atunci când măsurile asumate nu sunt aplicate integral sau nu produc efecte concrete.
Jalonul 215 – reforma pensiilor speciale a fost întârziată
În cazul jalonului 215, România a pierdut 65.209.563 euro, în principal din cauza întârzierii intrării în vigoare a legii privind pensiile speciale.
Deși Legea nr. 24/2026 a fost adoptată și declarată constituțională, momentul intrării în vigoare a fost decisiv pentru evaluarea negativă:
„Comisia consideră că simpla adoptare […] fără ca Legea să fi intrat în vigoare, nu îndeplinește în mod satisfăcător cerința jalonului 215.”
Regulamentul european impunea ca reforma să fie nu doar adoptată, ci și aplicabilă în termenul de șase luni. În acest caz, procedurile interne – inclusiv controlul de constituționalitate și promulgarea – au întârziat efectele legii.
Jalonul 79 – nereguli în companii din transporturi precum CNAIR, CFR și Metrorex
Deși a avut cel mai mic impact financiar – 15.358.399 euro – jalonul 79 a scos în evidență probleme concrete în funcționarea unor companii de stat importante din transporturi.
Printre acestea se numără:
- C.N.A.I.R. (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) – în subordinea Ministerului Transporturilor
- C.N.I.R. (Compania Națională de Investiții Rutiere)
- C.F.R. (Compania Națională de Căi Ferate)
- Metrorex
- C.F.R. Călători
Problemele identificate au fost legate de guvernanța corporativă și de modul în care au fost făcute numirile și evaluările în conducerea acestor companii.
În linie cu concluziile generale ale Comisiei, deficiențele au inclus:
- lipsa unor proceduri transparente de selecție
- nominalizări făcute direct de autorități
- lipsa competiției reale între candidați
- raportări incomplete sau neuniforme privind performanța
Aceste practici au fost considerate incompatibile cu standardele asumate prin PNRR. Comisia a subliniat, în mod general, că:
„procedurile de selecție […] nu sunt supuse unei revizuiri sistematice”, iar controlul exercitat este limitat.
În cazul companiilor din transporturi, acest lucru a însemnat că numirile în consiliile de administrație și în management nu au respectat criterii clare de merit și transparență, afectând credibilitatea reformelor.
Concluzie: pierderi cauzate de implementare defectuoasă
Evaluarea Comisiei a arătat că România nu a pierdut fondurile din lipsă de inițiativă, ci din cauza modului în care reformele au fost aplicate.
Fie că a fost vorba despre:
- o instituție creată, dar nefuncțională (AMEPIP),
- o lege adoptată prea târziu în termeni practici (pensiile speciale),
- sau proceduri netransparente în companii de stat din energie și transporturi,
toate aceste deficiențe au contribuit la pierderea totală de peste 458 de milioane de euro.
Mesajul Comisiei a fost unul ferm: respectarea termenelor și a principiilor de transparență nu este opțională, iar abaterile se traduc direct în pierderi financiare semnificative.