Un proiect legislativ adoptat de Senat și susținut de parlamentari AUR și PSD a declanșat un val de reacții din partea societății civile, după ce prevede obligarea organizațiilor neguvernamentale să publice identitatea donatorilor și toate sursele de finanțare. Peste 400 de ONG-uri, fundații și grupuri civice solicită Parlamentului respingerea inițiativei, pe care o consideră excesivă și incompatibilă cu drepturile fundamentale garantate de Constituție și legislația europeană.
Inițiativa legislativă modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și introduce obligația ca toate asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual la Agenția Națională de Administrare Fiscală o declarație detaliată privind veniturile și finanțările primite în anul precedent. În cazul persoanelor fizice, proiectul prevede publicarea identității donatorilor care oferă sume mai mari de 5.000 de lei anual, iar în cazul persoanelor juridice ar urma să fie declarate toate contribuțiile.
Conform textului adoptat de Senat, informațiile vor fi publicate într-o secțiune specială pe site-ul ANAF. Proiectul stabilește și sancțiuni severe pentru organizațiile care nu respectă obligațiile de raportare. Nedepunerea declarației ar atrage suspendarea automată a activității ONG-ului până la conformare, pentru o perioadă de cel mult un an, iar în cazul în care situația nu este remediată, organizația ar putea fi dizolvată de drept.
Proiectul a trecut de Senat cu 76 de voturi favorabile, 32 împotrivă și patru abțineri și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Mai multe organizații importante din România, printre care Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Expert Forum, APADOR-CH, Funky Citizens, Salvați Copiii, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, au semnat o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor, în care critică prevederile proiectului.
Semnatarii susțin că statul român are deja acces la datele privind finanțările ONG-urilor prin declarațiile fiscale și rapoartele financiare depuse anual, iar noile obligații ar introduce o presiune suplimentară asupra sectorului neguvernamental. Organizațiile avertizează că publicarea identității donatorilor poate descuraja sprijinul financiar pentru cauze sociale, civice sau umanitare și poate expune donatorii la presiuni publice sau campanii de intimidare.
În documentul transmis Parlamentului, reprezentanții societății civile afirmă că proiectul ridică probleme de constituționalitate și poate afecta dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată. Ei invocă articolul 53 din Constituție, care stabilește că restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale trebuie să fie proporțională și justificată de situații excepționale.
Organizațiile critică în mod special sancțiunile prevăzute de proiect, considerând că suspendarea automată a activității și posibilitatea dizolvării unei organizații pentru nedepunerea unei declarații reprezintă măsuri disproporționate.
De asemenea, reprezentanții ONG-urilor au făcut trimitere la legislații similare adoptate în ultimii ani în state precum Ungaria, Georgia sau Rusia, despre care spun că au fost folosite pentru a exercita presiuni asupra societății civile. Unii dintre semnatari au amintit că o lege asemănătoare adoptată în Ungaria a fost contestată la nivel european și ulterior anulată.
În timpul dezbaterilor din Senat, proiectul a generat schimburi dure de replici între parlamentari. Reprezentanții USR, PNL și UDMR au criticat inițiativa, susținând că aceasta creează un climat de suspiciune în jurul ONG-urilor și adaugă birocrație inutilă.
Senatoarea Simona Spătaru a declarat în plen că măsura nu are legătură cu transparența, ci cu intimidarea organizațiilor civice, în timp ce senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș a susținut că finanțările private ale ONG-urilor trebuie protejate pentru a garanta independența acestora.
Și senatorii UDMR au anunțat că votează împotriva proiectului, argumentând că organizațiile neguvernamentale depun deja rapoarte financiare anuale și că transparența există în actualul cadru legislativ.
De partea cealaltă, inițiatorii proiectului au afirmat că măsura urmărește exclusiv creșterea transparenței în finanțarea organizațiilor neguvernamentale. Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat că publicul are dreptul să știe cine finanțează acțiuni în instanță împotriva unor proiecte energetice importante pentru România, inclusiv hidrocentrale și exploatări miniere.
La rândul său, deputata PSD Natalia Intotero a afirmat că transparența în finanțarea ONG-urilor reprezintă „un lucru de bun simț” și a susținut că există suspiciuni publice legate de implicarea unor organizații în campanii electorale sau acțiuni cu impact politic.
Inițiatorii proiectului au mai argumentat că Uniunea Europeană a atras atenția asupra necesității unei mai bune transparențe în utilizarea granturilor europene și că cetățenii trebuie să poată verifica sursele de finanțare ale organizațiilor active în spațiul public.
Sectorul neguvernamental respinge însă aceste argumente și susține că legislația actuală oferă deja instrumente suficiente pentru verificarea finanțărilor și prevenirea eventualelor abuzuri. Organizațiile cer parlamentarilor din Camera Deputaților să respingă proiectul în forma adoptată de Senat și avertizează că adoptarea legii ar putea afecta funcționarea normală a societății civile din România.
Dezbaterea urmează să continue în Camera Deputaților, unde proiectul va primi votul final.