Ateneul Național din Iași va înainta oficial o cerere pentru preluarea în administrare a unor anexe aparținând fostei Băi publice din Iași. Acest demers, care se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 28 mai, este argumentat prin dorința de a oferi o platformă dedicată sectorului cultural independent. O evaluare a acestui proiect necesită o privire de ansamblu asupra istoricului recent al instituției în ceea ce privește gestionarea imobilelor preluate.
Proiectul de hotărâre detaliază că Ateneul nu vizează întreaga clădire a Băii publice, ci spații specifice: fosta spălătorie, centrala termică, o construcție anexă din cărămidă și un coș de fum. Documentația recunoaște necesitatea unor intervenții semnificative, menționând starea de degradare fizică a acestor structuri, care vor impune expertize tehnice și lucrări de consolidare pentru a deveni sigure pentru public.
Conducerea Ateneului își susține cererea integrând-o în efortul mai amplu de valorificare a zonei, recent marcată de reabilitarea clădirii principale a Băii Turcești, un proiect cu finanțare europeană (peste 22 milioane de lei), aflat acum în administrarea instituției. Ateneul argumentează că noile anexe ar consolida acest spațiu ca un hub de artă contemporană.
Într-o adresă oficială către municipalitate, viziunea este formulată astfel: „Prin această extindere funcțională, Baia Turcească ar putea deveni nu doar un reper al artei contemporane, ci și un model local de cooperare între patrimoniu, administrație publică și inițiativă culturală privată.”
Ateneul propune utilizarea noilor spații ca o „infrastructură de incubare și testare” pentru operatorii independenți, cu activități vizate precum:
- Reprezentații artistice și expoziții.
- Laboratoare performative, coproducții și evenimente work-in-progress.
- Micro-festivaluri, showcase-uri și programe de mentorat.
Portofoliul imobiliar existent: O provocare privind reabilitarea
O analiză obiectivă a acestui demers trebuie să ia în considerare faptul că transferul administrării nu asigură și fondurile necesare pentru reabilitare. Instituția preia responsabilitatea identificării resurselor financiare.
Situația altor obiective de patrimoniu preluate de Ateneu în ultimii ani indică dificultăți în execuția lucrărilor de refacere:
- Fostul cinema Tineretului: Clădirea a fost demolată (risc seismic), iar reconstrucția este în prezent blocată, nefiind identificată o finanțare certă.
- Fostul cinema Republica (Trianon): Imobilul necesită reabilitare, iar documentația tehnico-economică a fost respinsă recent de comisiile de specialitate. Momentan, nu există fonduri alocate în bugetul local pentru execuție.
- Casa Buicliu (Păcurari): Destinată a fi un muzeu al copiilor, investiția nu a demarat, clădirea continuând să se degradeze în absența unor lucrări de conservare.
- Fostul cinema Dacia: Deși finanțat, proiectul înregistrează întârzieri majore din cauza unor litigii contractuale cu firma de construcții.
O excepție notabilă este fostul cinema Victoria, unde s-au realizat lucrări de igienizare din fonduri proprii, sala fiind funcțională pentru evenimente.
Consiliul Local va analiza oportunitatea extinderii infrastructurii culturale, punând în balanță beneficiile propuse pentru sectorul independent și provocările financiare asociate cu reabilitarea unui nou imobil, raportate la situația proiectelor existente.
La nivel de management, Ateneul este condus interimar de Mihai Marius-Andrei. Direcția strategică a fost influențată de Andrei Apreotesei, titularul postului (actualmente suspendat, ocupând funcția de director interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova” – Palatul Culturii) și consilier local. Această structură de conducere reprezintă un alt factor de luat în calcul în evaluarea capacității instituției de a gestiona acest nou proiect imobiliar.