Deputatul PNL Alexandru Muraru a reacționat după ce Ambasada Chinei în România l-a acuzat că a „intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei”, în urma vizitei sale recente în Taiwan și a pozițiilor exprimate public după această deplasare.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, parlamentarul român a respins criticile formulate de reprezentanții Beijingului și a susținut că activitatea unui ales nu poate fi condiționată de aprobarea unui stat străin.
„Într-o democrație, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar și pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante pentru activitatea lor publică. Aleșii poporului răspund în fața cetățenilor care i-au trimis în Parlament, nu în fața ambasadelor unor state autoritare”, a transmis Alexandru Muraru.
Reacția Ambasadei Chinei
Poziția deputatului vine după ce Ambasada Republicii Populare Chineze la București a criticat vizita acestuia în Taiwan și a reiterat poziția oficială a Beijingului privind principiul „o singură China”.
Potrivit reprezentanților diplomatici chinezi, deplasarea parlamentarului român și declarațiile sale ulterioare ar contraveni politicii oficiale a României în relația cu China.
„Faptul că domnul Muraru a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susținând «independența Taiwanului», nu numai că contravine cunoștințelor de bază ale diplomației, ci și ridică semne de întrebare cu privire la dacă acesta reprezintă cu adevărat interesele României”, se arată în declarația Ambasadei Chinei.
„Diferența fundamentală dintre o democrație și un regim condus de un partid unic”
În răspunsul său, deputatul PNL a afirmat că reacția reprezentanței diplomatice chineze evidențiază diferențele dintre sistemele democratice și regimurile autoritare.
„Tocmai aici se află diferența fundamentală dintre o democrație și un regim condus de un partid unic. În România, parlamentarii nu trăiesc sub cenzură și nu sunt obligați să urmeze linia ideologică a unui partid-stat. Libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea de circulație nu sunt privilegii acordate de guvern, ci drepturi fundamentale”, a declarat Muraru.
Parlamentarul a făcut referire și la o presupusă aluzie la Transilvania din comunicatul părții chineze.
„România nu are dispute de graniță cu statele vecine, spre deosebire de China, care creează avanposturi artificiale ca să revendice teritorii şi seamănă diviziune şi haos în vecinătatea ei”, a afirmat acesta.
Referire la comemorarea victimelor din Piața Tiananmen
În mesajul său, Alexandru Muraru a invocat și comemorarea victimelor represiunii din Piața Tiananmen, eveniment petrecut în urmă cu 37 de ani.
„Aceasta este diferența dintre lumea liberă și regimurile autoritare. În democrații comemorăm oamenii care au luptat pentru libertate. În regimurile autoritare, memoria lor este cenzurată”, a transmis deputatul.
Acesta a făcut totodată referire la experiența României din perioada comunistă.
„România a cunoscut comunismul. A cunoscut teroarea, cenzura, izolarea internațională, sărăcia și falimentul economic produse de dictatură. Tocmai de aceea românii au ales în 1989 libertatea, pluralismul și apartenența la lumea democratică. România nu va mai fi niciodată o țară comunistă”, a declarat Muraru.
Acuzații privind drepturile omului și securitatea cibernetică
Deputatul a susținut că numeroase organizații internaționale au documentat încălcări ale drepturilor omului în China și a amintit de informații publice privind operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unor grupuri asociate statului chinez.
În încheiere, acesta a reafirmat că deciziile privind politica externă a României aparțin instituțiilor statului român.
„România este o democrație europeană. Parlamentarii români își vor exercita mandatul fără aprobarea Beijingului, iar politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”, a concluzionat Alexandru Muraru.
Schimbul de poziții dintre deputatul român și Ambasada Chinei are loc în contextul sensibil al relațiilor dintre Beijing și Taiwan, un subiect care continuă să genereze reacții puternice pe plan diplomatic internațional.