Uniunea Europeană a făcut un pas important către modernizarea agriculturii, după ce Parlamentul European a aprobat noul cadru legislativ privind plantele obținute prin tehnici genomice de ultimă generație. Decizia deschide calea către utilizarea unor soiuri agricole mai rezistente la schimbările climatice, dăunători și boli, fără a elimina însă controalele stricte pentru modificările genetice complexe.
Noua legislație introduce o abordare diferită față de cea aplicată până acum în cazul organismelor modificate genetic. În loc să analizeze exclusiv metoda prin care o plantă a fost obținută, autoritățile europene vor evalua în principal caracteristicile genetice finale ale acesteia.
Două categorii distincte pentru plantele editate genetic
Conform regulamentului adoptat, plantele dezvoltate prin noile tehnici genomice (NGT) vor fi împărțite în două categorii.
Prima categorie, NGT-1, va include plantele care au suferit modificări genetice limitate, similare celor care ar putea apărea în mod natural sau prin metode clasice de ameliorare. Aceste culturi vor beneficia de proceduri simplificate și vor fi tratate, în mare parte, la fel ca soiurile convenționale.
Totuși, eurodeputații au introdus o restricție importantă: plantele create special pentru a tolera erbicide sau pentru a produce substanțe cu efect insecticid nu vor putea fi încadrate în această categorie.
A doua categorie, NGT-2, va cuprinde plantele cu intervenții genetice mai complexe. Pentru acestea vor continua să se aplice regulile stricte existente pentru organismele modificate genetic, inclusiv evaluări de risc, proceduri de autorizare, trasabilitate și etichetare obligatorie.
Mai puține pesticide și o adaptare mai bună la schimbările climatice
Susținătorii noilor reguli afirmă că tehnologiile genomice moderne pot contribui la dezvoltarea unor culturi agricole mai productive și mai rezistente în fața fenomenelor meteorologice extreme.
Printre exemplele deja existente la nivel internațional se numără soiuri de grâu cu conținut redus de gluten, cartofi cu rezistență crescută la agenți patogeni sau porumb adaptat condițiilor de secetă.
Oficialii europeni consideră că astfel de inovații ar putea reduce consumul de pesticide și îngrășăminte, ar putea crește randamentul recoltelor și ar putea contribui la consolidarea securității alimentare în contextul schimbărilor climatice.
Agricultura ecologică rămâne separată
Noul regulament păstrează însă o delimitare clară între agricultura convențională și cea ecologică. Utilizarea plantelor obținute prin tehnici genomice nu va fi permisă în producția certificată ecologic.
Cu toate acestea, prezența accidentală și inevitabilă din punct de vedere tehnic a unor plante din categoria NGT-1 nu va conduce automat la pierderea statutului de produs bio. Comisia Europeană va monitoriza impactul noilor reguli asupra sectorului ecologic și asupra încrederii consumatorilor.
Dezbatere privind brevetele și accesul fermierilor
Unul dintre cele mai discutate aspecte ale reformei a fost cel al brevetelor. Legislația permite protejarea prin brevet a unor inovații bazate pe tehnici genomice, însă exclude caracteristicile genetice existente deja în natură sau obținute prin procese biologice naturale.
Pentru a evita concentrarea excesivă a pieței în mâinile unui număr redus de companii, Parlamentul European a introdus garanții menite să protejeze accesul fermierilor la semințe și la noile tehnologii agricole. Printre acestea se numără și menținerea posibilității de a păstra și replanta semințe în anumite condiții.
Când vor intra în vigoare noile reguli
Regulamentul va deveni oficial la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aplicarea efectivă este programată după o perioadă de tranziție de doi ani, ceea ce înseamnă că primele efecte concrete ar putea fi vizibile în agricultura europeană începând cu anul 2028.
Prin această reformă, Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între susținerea inovației și menținerea standardelor ridicate de siguranță alimentară, într-un moment în care agricultura europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de schimbările climatice și de necesitatea unei producții sustenabile.
Sursă foto: https://www.europarl.europa.eu/