Guvernul României a aprobat recent cadrul legal pentru construirea a patru noi stadioane, o investiție totală de peste 1,4 miliarde de lei, pe o listă din care municipiul Iași lipsește. Potrivit unei analize publicate de Ora de Iași, excluderea nu este rezultatul unei decizii de la centru, ci o consecință a stadiului incipient în care se află documentațiile tehnice și urbanistice gestionate de administrația locală ieșeană în ultimii șase ani.
Vineri, 14 august, cabinetul condus de Ilie Bolojan a validat demararea contractelor de proiectare și execuție pentru arenele sportive din Timișoara, Brașov, Oradea și Slatina. Conform datelor oficiale, valoarea totală a investițiilor se ridică la 1,42 miliarde de lei, din care bugetul de stat va acoperi aproximativ 1,1 miliarde. Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că alocările de la bugetul național vor fi decalate cu un an, spre 2028, din considerente economice. Astfel, pentru perioada 2026-2027, lucrările se vor baza exclusiv pe cofinanțarea de 25% pe care primăriile au fost obligate să și-o asume. Orașele selectate au reușit să obțină finanțarea deoarece, spre deosebire de Iași, licitațiile lor de execuție sunt deja finalizate, iar contractele sunt pregătite pentru semnare.
Birocrația și relocarea proiectului ieșean
Spre deosebire de celelalte administrații, Primăria Iași nu deține încă un proiect tehnic complet și aprobat, deși primele proceduri au demarat în 2020. Inițial, autoritățile locale au plătit 3,3 milioane de lei pentru proiectarea unui stadion în zona Moara de Vânt. Deși documentația a fost predată de contractant în opt luni, verificările de specialitate impuse de lege au întârziat aproape doi ani, ceea ce a dus la expirarea mai multor avize obținute de la ministere.
Ulterior, în primăvara anului 2024, primarul Mihai Chirica a anunțat relocarea viitoarei arene pe șesul Bahlui. Edilul a susținut atunci că schimbarea amplasamentului nu va necesita o reproiectare complexă, ci doar o adaptare a structurii la noul teren. Realitatea a demonstrat însă contrariul, municipalitatea fiind nevoită să achite noi contracte pentru studii topografice, geotehnice, de inundabilitate și pentru elaborarea unui nou Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Licitația pentru aceste documentații a fost adjudecată abia în toamna anului 2024, pentru suma de 688.000 de lei.
Litigii teritoriale și fonduri redirecționate
Noul demers s-a blocat în luna mai 2025, când reprezentanții comunei Miroslava au invocat un litigiu teritorial privind terenurile din lunca Bahluiului, solicitând oficial stoparea elaborării PUZ-ului ieșean. În acest context de stagnare legislativă și urbanistică, Consiliul Local Iași a decis, în iulie 2025, să taie 24 de milioane de lei din creditul bancar de 100 de milioane contractat inițial pentru stadion, sumele fiind direcționate către lucrări de infrastructură rutieră. La începutul anului 2026, PUZ-ul arenei din șesul Bahlui nu primise încă aprobarea finală, iar fondurile rămase în credit riscau să fie și ele mutate către alte proiecte investiționale.
Situația a atras atenția și la nivel parlamentar. Deputatul PNL Alexandru Muraru i-a cerut explicații ministrului Cseke Attila, solicitând o evaluare comparativă între stadiul documentațiilor din Iași și cel al orașelor selectate. Parlamentarul a subliniat că nerealizările birocratice locale nu trebuie atribuite în mod eronat lipsei de voință din partea Guvernului. În prezent, după cheltuirea a aproximativ 4 milioane de lei pe studii de-a lungul a șase ani, amplasamentul noului stadion a rămas doar un teren viran.