Comisia Europeană a solicitat autorităților române explicații suplimentare cu privire la noua Legea integrității, în special în legătură cu prevederea care ar putea conduce la încetarea mandatelor unor aleși locali în baza unor situații de incompatibilitate sau conflict de interese constatate anterior intrării în vigoare a actului normativ.
Solicitarea Bruxelles-ului vizează inclusiv compatibilitatea noilor prevederi cu principiile securității juridice, proporționalității și neretroactivității. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, autoritățile române au la dispoziție două săptămâni pentru a transmite răspunsurile solicitate de Comisia Europeană.
Comisia Europeană analizează efectele noilor prevederi
Dispoziția supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz” prevede încetarea de drept a unor mandate pentru persoanele care au fost vizate de decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese și care se află încă în perioada în care produc efecte respectivele interdicții.
În cazul anumitor persoane, încetarea mandatului ar urma să se producă la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Una dintre persoanele care ar putea fi afectate este primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Aplicarea noii reglementări în cazul unor situații constatate înainte de adoptarea legii a generat dezbateri privind caracterul retroactiv al măsurii și proporționalitatea acesteia.
Comisia Europeană urmărește, în acest context, dacă noul mecanism legislativ respectă principiile generale ale dreptului european și dacă există suficiente garanții juridice pentru persoanele vizate.
Bruxelles-ul întreabă dacă există o evaluare individuală a cazurilor
Printre aspectele asupra cărora Comisia Europeană solicită explicații se află și modul în care este stabilită încetarea mandatului.
Executivul comunitar vrea să afle dacă aplicarea măsurii este automată sau dacă autoritățile ori instanțele pot analiza circumstanțele concrete ale fiecărui caz. O altă problemă ridicată este cea a proporționalității, respectiv dacă aceeași măsură este aplicată indiferent de gravitatea situației care a determinat constatarea incompatibilității sau conflictului de interese.
De asemenea, Comisia întreabă dacă noua reglementare poate intra în conflict cu principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Autoritățile române trebuie să ofere și informații privind numărul persoanelor care ar putea fi afectate de noua prevedere și natura juridică a măsurii.
Șapte teme se află în atenția Comisiei Europene
Solicitarea transmisă României se concentrează asupra mai multor probleme juridice.
Comisia Europeană cere clarificări privind cadrul legislativ anterior și modul în care acesta se raportează la încetarea mandatelor, aplicarea principiului „ne bis in idem”, justificarea încetării automate a funcțiilor și analiza situației individuale a persoanelor vizate.
Pe lista întrebărilor se află și natura juridică a măsurii, inclusiv dacă aceasta poate fi considerată o sancțiune cu caracter penal, posibilitatea excluderii aplicării în situații considerate minore și existența unor căi efective de atac pentru cei care își pierd mandatul.
Prin aceste întrebări, Bruxelles-ul urmărește să stabilească dacă legislația oferă garanții suficiente în ceea ce privește drepturile persoanelor afectate și respectarea principiilor statului de drept.
Legea reprezintă un jalon în cadrul PNRR
Noua legislație privind integritatea este legată de reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Jalonul este asociat unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.
Termenul-limită pentru îndeplinirea acestui jalon a fost 31 august 2026.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea fără să o retrimită Parlamentului pentru reexaminare. Șeful statului a explicat că reluarea procedurii legislative înainte de expirarea termenului pentru jalonul PNRR ar fi putut pune în pericol accesarea fondurilor.
Președintele a criticat însă anterior anumite prevederi ale actului normativ.
Răspunsul României poate influența evaluarea PNRR
Solicitarea Comisiei Europene poate avea implicații și asupra evaluării viitoarelor plăți din PNRR.
Bruxelles-ul urmează să analizeze explicațiile transmise de autoritățile române și își rezervă posibilitatea de a cere informații suplimentare dacă răspunsurile nu vor clarifica problemele ridicate.
În acest moment, solicitarea Comisiei Europene nu reprezintă o decizie privind neîndeplinirea jalonului, ci o etapă de clarificare juridică. Modul în care Bucureștiul va răspunde și concluziile Comisiei vor putea determina pașii următori în evaluarea reformei.
Controversa privind „amendamentul Fritz” intră astfel într-o nouă etapă, după dezbaterile politice și verificarea constituționalității legii, urmând ca autoritățile române să explice Bruxelles-ului modul în care prevederile adoptate se raportează la principiile dreptului european.
Sursă foto: facebook.com/dominicprimar