România își actualizează anual planul de înzestrare al armatei, documentul urmărind evoluția amenințărilor, angajamentele asumate în NATO și UE, programele aflate deja în derulare și resursele financiare disponibile. Noul plan, aprobat de CSAT pentru perioada 2027-2036, include șase mari categorii de capabilități și 22 de proiecte care urmează să fie susținute prin instrumentul european SAFE.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, la 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), documentul care stabilește direcțiile de dezvoltare a dotării forțelor armate în următorii zece ani. Potrivit informațiilor prezentate de News.ro, planul nu reprezintă o listă fixă de achiziții, ci este actualizat anual în funcție de situația de securitate, necesitățile militare și resursele financiare.
Un document care stabilește direcția înzestrării militare
Planul de Înzestrare a Armatei României este instrumentul prin care Ministerul Apărării Naționale își coordonează programele de dotare și dezvoltare a capabilităților militare. Documentul este elaborat în baza legislației privind organizarea CSAT și planificarea apărării, iar programele multianuale de înzestrare sunt supuse aprobării Consiliului.
Potrivit explicațiilor furnizate de MApN pentru News.ro, necesitatea dezvoltării acestor capabilități este legată atât de apărarea națională, cât și de obligațiile asumate de România în cadrul NATO. Articolul 3 al Tratatului Nord-Atlantic prevede că statele membre trebuie să își mențină și să își dezvolte capacitatea de a răspunde unui atac armat.
Un rol important în actuala planificare îl are și evoluția războiului din Ucraina. Conflictul de la granița României a determinat reevaluarea unor capacități, în special în ceea ce privește reacția rapidă, supravegherea, apărarea împotriva dronelor și disponibilitatea munițiilor.
MApN a arătat, potrivit informațiilor publicate de News.ro, că experiența conflictului din Ucraina evidențiază și necesitatea unei industrii naționale de apărare capabile să susțină forțele armate în cazul unei crize de amploare. Producția de muniție este unul dintre exemplele menționate în acest context.
De ce este actualizat planul în fiecare an
Deși PIAR are un orizont de zece ani, documentul este revizuit anual. Astfel, planificarea pentru perioada 2027-2036 poate fi ajustată în funcție de evoluțiile din domeniul securității și de stadiul programelor de achiziții.
Printre acestea se află evoluția mediului de securitate și lecțiile desprinse din conflictele recente, precum și prioritățile stabilite de Statul Major al Apărării. Sunt luate în calcul, de asemenea, necesitățile pentru apărarea națională și îndeplinirea obiectivelor de capabilități asumate în cadrul NATO.
Un alt criteriu îl reprezintă situația concretă a programelor aflate în desfășurare: livrările de echipamente, execuția bugetară din anul precedent, contractele semnate și procedurile de achiziție aflate în diferite etape.
Planificarea financiară este, la rândul ei, esențială. MApN analizează atât fondurile disponibile pentru anul în curs, cât și resursele estimate pentru următorii zece ani pentru fiecare program de înzestrare. În această evaluare intră și obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Șase categorii majore de capabilități
Pentru intervalul 2027-2030, prioritățile sunt grupate în șase categorii de capabilități, utilizând terminologia NATO. Clasificarea urmărește rolul pe care echipamentele îl au într-o operațiune militară.
Prima categorie este cea a capabilităților de angajare – „Engage”, care cuprinde tehnica și armamentul utilizate direct în luptă.
Aici intră armamentul individual de tip NATO, echipamentele optice și de vedere pe timp de noapte, sistemele moderne destinate militarului individual, transportoarele blindate Piranha 5, vehiculele tactice JLTV-FOS și alte vehicule blindate. Lista include și mașini de luptă ale infanteriei, vehicule amfibii AAV-7, sisteme de rachete antinavă, modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, nave de patrulare maritimă, tancuri, obuziere de 155 mm și sisteme HIMARS.
În domeniul aerian sunt prevăzute capabilități asociate avioanelor F-16 și F-35 și elicopterelor pentru lupta împotriva navelor de suprafață. Planul include, de asemenea, sisteme de muniții de tip „loitering” și drone cu capacități de lovire.
A doua direcție este reprezentată de capabilitățile de protecție – „Protect”. Aceasta include sistemele destinate apărării trupelor și teritoriului, de la PATRIOT, SHORAD și VSHORAD până la sisteme portabile MANPAD, sisteme sol-aer cu rază medie, mijloace C-RAM și sisteme pentru combaterea dronelor.
În aceeași categorie sunt incluse echipamentele pentru protecția împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și sistemele de apărare cibernetică.
Comanda, informațiile și supravegherea, între prioritățile din Planul de înzestrare al Armatei
A treia categorie, „C3” – consultare, comandă și control, vizează infrastructura care permite conducerea operațiunilor militare. Sunt avute în vedere puncte de comandă pentru brigăzi, sisteme integrate de comunicații și informatică pentru batalioane, centre de operații tactice pentru sistemele de rachete sol-aer și un satelit militar propriu de comunicații.
A patra direcție, „Inform”, se concentrează pe obținerea și transmiterea informațiilor. În această zonă sunt incluse sisteme ISR pentru informații, supraveghere și recunoaștere, drone din diferite clase, senzori tereștri, radare pentru supravegherea solului, sisteme pasive de detecție și sateliți ISR.
Potrivit informațiilor prezentate de News.ro pe baza răspunsurilor MApN, dezvoltarea acestor capabilități este importantă pentru identificarea și monitorizarea amenințărilor înainte ca acestea să ajungă să afecteze forțele sau infrastructura protejată.
Ultimele două categorii sunt „Project”, dedicată proiecției forțelor, și „Sustain”, destinată susținerii logistice. Prima include aeronavele de transport C-130H și C-27J Spartan, în timp ce componenta de susținere vizează elicoptere multifuncționale și platforme auto pentru transport și logistică.
MApN subliniază că aceste componente trebuie dezvoltate coordonat, astfel încât noile echipamente să formeze capabilități militare complete, nu să fie achiziționate izolat.
Ce programe sunt deja în derulare
O parte dintre echipamentele prevăzute în plan nu reprezintă achiziții noi. România are deja în execuție mai multe programe majore de înzestrare.
Printre acestea se numără sistemele de apărare antiaeriană PATRIOT, transportoarele blindate Piranha 5, sistemele HIMARS, programul pentru avioanele F-35, obuzierele de 155 mm și tancurile principale de luptă.
Aceste programe beneficiază deja de resurse financiare angajate, iar implementarea lor trebuie corelată cu noile priorități stabilite prin actualizarea PIAR.
22 de proiecte prin instrumentul european SAFE
O componentă importantă a planificării pentru următorii ani o reprezintă proiectele finanțate prin SAFE – Security Action for Europe.
România are planificate 22 de proiecte SAFE, dintre care 14 erau deja semnate, iar alte opt, realizate în cooperare cu alte state, urmau să fie semnate în cursul anului 2026, potrivit datelor prezentate de MApN și citate de News.ro.
Lista include sisteme antiaeriene portabile, drone mini-UAS, vehicule logistice, armament individual, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme de simulare pentru instruire și sisteme de apărare împotriva dronelor.
Sunt prevăzute, de asemenea, sisteme de rachete sol-aer cu rază medie, centre de comandă și control, radare, nave de patrulare maritimă, rachete antinavă NSM și sisteme de apărare antiaeriană cu tunuri de 35 mm.
Pe listă se mai află vedete pentru intervenția scafandrilor, muniții de tip „loitering”, elicoptere multi-misiune, infrastructură informatică C4ISR, muniții de 35 mm, centre mobile de securitate cibernetică și un proiect de producție în colaborare a unor sisteme de drone destinate Ucrainei.
România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro prin SAFE
Pentru proiectele finanțate prin SAFE, România beneficiază de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale.
Potrivit explicațiilor oferite de MApN și citate de News.ro, accesarea acestor fonduri trebuie însoțită de o creștere graduală a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030. Finanțarea europeană nu elimină, astfel, necesitatea asigurării resurselor de la bugetul național.
Noi programe pregătite pentru următoarea etapă
Pe lângă programele deja contractate și cele incluse în SAFE, MApN are în vedere și lansarea unor noi proiecte.
Între acestea se regăsesc sisteme autonome pentru operațiuni subacvatice sau de suprafață, mijloace pentru protecția porturilor, vedete rapide, sisteme radar pasive și senzori pasivi pentru supravegherea spațiului aerian.
Planificarea include și echipamente de geniu pentru lucrări, deminare sau construirea unor baraje, precum și un sistem de război electronic destinat unor misiuni de bruiaj și interceptare.
Un plan dependent de securitate și de resurse
Actualul PIAR trebuie privit, așadar, ca un document de planificare pe termen lung, dar cu posibilitatea unor modificări anuale. Evoluția războiului din Ucraina, cerințele NATO, programele deja contractate și disponibilitatea resurselor bugetare sunt printre factorii care pot influența prioritățile de la un an la altul.
Datele prezentate de MApN pentru News.ro arată că planul pentru 2027-2036 combină continuarea unor programe majore de înzestrare cu investiții în apărarea antiaeriană, drone și sisteme anti-dronă, supraveghere, comunicații, logistică și război electronic.
În același timp, obiectivul nu este doar achiziția unor platforme militare, ci dezvoltarea unor capabilități care să poată funcționa împreună și să susțină necesitățile de apărare ale României în cadrul NATO.