Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acordat joi un aviz negativ clar pentru Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general al României. Votul a fost de 5 la 1 împotriva candidaturii sale, singurul membru care a susținut-o fiind ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Decizia reflectă o lipsă majoră de susținere în interiorul sistemului judiciar pentru actuala șefă a Serviciului Teritorial DNA Iași, care aspiră la conducerea Ministerului Public. Potrivit procedurii, avizul CSM este consultativ, însă votul covârșitor împotrivă transmite un semnal puternic privind rezervele magistraților față de candidatura acesteia.
În cazul unui aviz negativ, legea prevede reluarea procedurii de interviu la Ministerul Justiției. După această etapă, ministrul Justiției are posibilitatea de a menține propunerea și de a o transmite președintelui României pentru decizia finală, chiar și fără susținerea CSM.
În cadrul votului din Secția pentru procurori, cinci membri au respins candidatura Cristinei Chiriac, în timp ce ministrul Justiției a fost singurul care a votat în favoarea acesteia.
În paralel, o altă procedură de avizare a generat un rezultat indecis. În cazul lui Marius Voineag, candidat pentru funcția de procuror general adjunct, votul a fost egal – 3 la 3. Acest rezultat înseamnă că nu există un aviz oficial al CSM. Dacă situația rămâne neschimbată timp de 30 de zile, ministrul Justiției poate înainta și această propunere către președinte fără avizul instituției.
Candidatura Cristinei Chiriac a fost analizată intens în spațiul public în ultimele zile, inclusiv în contextul activității DNA Iași, instituția pe care o conduce. Conform bilanțului oficial, serviciul teritorial a trimis în judecată în 2025 doar trei dosare, în care au fost inculpate persoane fără funcții publice importante. Numărul rechizitoriilor a fost semnificativ mai mic decât în anul precedent, când au fost nouă astfel de dosare.
De-a lungul carierei sale, Cristina Chiriac a fost implicată și într-un episod controversat legat de ancheta privind fostul episcop de Huși, Corneliu Onilă. Presa a relatat că în timpul unei investigații privind un presupus șantaj, mai multe înregistrări care indicau posibile fapte de agresiune sexuală nu ar fi fost trimise inițial către procurorii competenți pentru investigarea acelor acuzații. Ulterior, cazul a fost redeschis după apariția unor investigații jurnalistice, iar în 2025 fostul episcop a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare pentru viol și agresiuni sexuale.
În ciuda controverselor, Cristina Chiriac nu a fost sancționată disciplinar pentru modul în care a gestionat acea anchetă.
Procedura de numire a procurorului general continuă, iar decizia finală va depinde de pașii următori făcuți de Ministerul Justiției și de președintele României.