Nivelul Dunării se apropie de valori minime istorice
Debitul Dunării continuă să rămână la cote foarte scăzute, în ciuda precipitațiilor abundente înregistrate în ultimele săptămâni în multe regiuni ale României. Specialiștii explică faptul că situația fluviului nu este influențată exclusiv de condițiile meteorologice din țara noastră, ci de evoluția vremii la nivelul întregului bazin hidrografic european al Dunării, se arată într-o comunicare Meteoplus.
Potrivit datelor hidrologice prezentate de autorități, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, este estimat să scadă până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă în prima parte a lunii august. Valoarea este de peste trei ori mai mică decât media multianuală specifică acestei perioade și se apropie de nivelurile minime consemnate în timpul secetelor severe din ultimele decenii.
Seceta din Europa Centrală afectează alimentarea fluviului
Dunărea își are izvoarele în Germania și traversează sau delimitează teritoriile a zece state europene înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Pe parcursul celor aproximativ 2.850 de kilometri, fluviul primește apă de la numeroși afluenți importanți care colectează precipitațiile din Alpi, Carpați, Munții Balcani și din vaste regiuni ale Europei Centrale.
În ultimele luni, o mare parte din acest bazin hidrografic a fost afectată de temperaturi ridicate și de un deficit semnificativ de precipitații. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia au traversat perioade prelungite de secetă, iar debitele râurilor care alimentează Dunărea au scăzut considerabil.
În aceste condiții, cantitatea de apă care ajunge pe sectorul românesc al fluviului s-a redus constant, chiar dacă în România au fost înregistrate episoade importante de ploi.
Ploile din România nu pot compensa lipsa apei din amonte
Hidrologii subliniază că debitul Dunării la intrarea în țară este determinat în principal de aportul de apă provenit din statele situate în amonte. Astfel, precipitațiile căzute pe teritoriul României contribuie doar parțial la refacerea nivelului fluviului și nu pot compensa deficitul acumulat în întregul bazin hidrografic.
Deși luna iulie a adus cantități importante de precipitații în numeroase zone ale țării, inclusiv în sud și sud-est, efectul acestora asupra debitului general al Dunării rămâne limitat în raport cu influența exercitată de marile bazine hidrografice din Europa Centrală.
Impact asupra navigației și ecosistemelor
Nivelurile reduse ale fluviului generează deja efecte asupra navigației și asupra ecosistemelor acvatice. În unele sectoare au apărut bancuri de nisip și zone cu adâncimi reduse, ceea ce poate îngreuna circulația navelor și transportul fluvial.
Totodată, debitele scăzute pot influența producția de energie și echilibrul ecologic al zonelor riverane, în special în perioadele cu temperaturi ridicate și consum crescut de apă.
Posibilă stabilizare și creștere spre finalul lunii
Conform prognozelor hidrologice, debitul Dunării ar putea rămâne relativ constant în jurul valorii de 1.450 metri cubi pe secundă până în jurul datei de 10–12 august. Evoluția este legată de precipitațiile estimate în bazinul superior al fluviului, în special în Austria.
Specialiștii apreciază că după jumătatea lunii august este posibilă o creștere treptată a debitelor, cu șanse mai mari de refacere după 24 august, în funcție de cantitățile de precipitații care se vor înregistra în regiunile din amonte.
Chiar și în acest scenariu, revenirea la valorile obișnuite pentru această perioadă a anului ar putea fi lentă, deoarece refacerea rezervelor de apă din întregul bazin hidrografic necesită precipitații consistente pe suprafețe extinse.
Sursa informațiilor: Meteoplus, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Administrația Națională „Apele Române”.
Sursa fotografiilor: Meteoplus.