Excluderea noului Institut de Boli Cardiovasculare din Iași de pe lista finanțărilor PNRR a declanșat un conflict deschis între conducerea Consiliului Județean (CJ) și foștii oficiali ai Ministerului Sănătății. În timp ce administrația județeană reclamă o tăiere arbitrară pe criterii politice, reprezentanții social-democrați justifică respingerea prin bugetul pretins supraevaluat al unității medicale.
Proiectul, care urma să fie edificat pe un teren pus la dispoziție de Primăria Miroslava, prevede un complex modern cu o suprafață de 90.000 de metri pătrați, dotat cu 500 de paturi, heliport și buncăr. Deși investiția de 532,7 milioane de lei avea documentația tehnică finalizată și se califica pentru o finanțare maximă de 95% din fonduri europene, Ministerul Sănătății nu a inclus obiectivul pe lista finală a proiectelor aprobate.
Președintele CJ Iași, Costel Alexe, afirmă că decizia de blocare a fost una pur politică, direcționată împotriva unei administrații liberale, și i-a indicat drept responsabili pe fostul ministru Alexandru Rafila și pe fostul secretar de stat Alexandru Rogobete. Alexe a subliniat că județul dispunea de un proiect complet, dar „finanțarea ne-a fost tăiată din pix”. În acest context, deputatul PNL Alexandru Muraru a depus o interpelare parlamentară în care a acuzat un tratament discriminatoriu la adresa pacienților din regiunea Moldovei.
Proiectul asumat de Consiliul Județean Iași, în parteneriat cu Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare, prevede o investiție masivă pentru deservirea pacienților din regiunea Moldovei. Complexul ar urma să aibă o suprafață de 90.000 de metri pătrați, 5 etaje, 500 de paturi, un heliport și un buncăr.
Din perspectivă medicală, managerul actualului Institut de Boli Cardiovasculare, profesorul Grigore Tinică, a atras atenția că spațiul actual al unității este complet depășit, iar limitările de infrastructură reprezintă principala piedică în dezvoltarea medicinei de performanță la Iași.
Replica Ministerului: costuri prea mari și nereguli la alte spitale
Într-un mesaj public, fostul secretar de stat Alexandru Rogobete a respins acuzațiile liberalilor, plasând responsabilitatea eșecului exclusiv asupra administrației locale. El a susținut că proiectul a fost respins din considerente strict financiare, pretinzând că prețul pe metru pătrat solicitat la Iași a fost „de 5 ori mai mare” comparativ cu un institut similar finalizat la Târgu Mureș.
Totodată, Rogobete a vizat conducerea CJ Iași aducând în discuție decesul a șapte bebeluși la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”, pe fondul infecțiilor nosocomiale. Fostul oficial a acuzat public faptul că secția de Terapie Intensivă (ATI) a unității medicale ieșene nu ar fi fost dotată cu chiuvete.
Acuzațiile privind lipsa infrastructurii sanitare de la Spitalul „Sfânta Maria” sunt infirmate de documentația tehnică a unității, avizată de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Planurile tehnice ale etajului 3, făcute publice de autoritățile județene, arată că fiecare salon din secția ATI este prevăzut cu grupuri sanitare individuale dotate cu chiuvete. Reprezentanții CJ au precizat că instituția are rol de finanțator pentru infrastructură, în timp ce respectarea strictă a protocoalelor igienico-sanitare este responsabilitatea exclusivă a conducerii spitalului și a personalului medical.
În ceea ce privește motivarea costurilor exagerate pentru Institutul de la Miroslava, listele guvernamentale arată că bugetul revizuit de 532,7 milioane de lei (ușor peste 100 de milioane de euro) se încadra în baremul favorabil al PNRR, care asigura acoperirea a 95% din costuri pentru proiectele de sub 150 de milioane de euro. Mai mult, pe lista celor 27 de proiecte care au primit finanțare de la Ministerul Sănătății se regăsesc investiții cu valori net superioare, precum noul sediu al Spitalului Județean din Piatra Neamț (1,4 miliarde de lei) sau Spitalul de Urgență al MAI (1 miliard de lei), dar și proiecte cu bugete comparabile cu cel al Iașului, aprobate în județe precum Timiș, Arad sau Bihor.