Președintele României a făcut nominalizarea joi, după consultările cu partidele parlamentare de la Palatul Cotroceni. România se află de peste patru luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile reprezentate în Parlament. Nominalizarea vine după mai bine de patru luni de criză politică, începută odată cu demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Șeful statului a explicat că Mureșan este persoana care, în acest moment, beneficiază de cel mai mare număr de voturi din partea parlamentarilor dispuși să îi susțină desemnarea. Nicușor Dan a precizat însă că, în continuare, nu există o majoritate parlamentară constituită în jurul viitorului Guvern.
Nominalizarea, după o nouă rundă de consultări
Decizia președintelui a fost luată după consultările de joi cu principalele partide și grupuri parlamentare. Discuțiile de la Cotroceni au durat mai multe ore și au avut ca temă identificarea unei formule care să permită formarea unui nou Executiv.
PNL, USR și UDMR susținuseră anterior candidatura lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Propunerea fusese anunțată public înaintea consultărilor, iar reprezentanții celor trei formațiuni au reconfirmat-o în cadrul discuțiilor cu președintele.
În paralel, PSD l-a indicat pe Sorin Grindeanu drept propunere pentru funcția de premier, iar alte formațiuni parlamentare au prezentat propriile variante sau condiții pentru susținerea viitorului Guvern. AUR a anunțat că nu va vota un Executiv din care nu face parte, în timp ce grupul minorităților naționale i-a cerut președintelui să amâne desemnarea, invocând lipsa unei majorități certe.
România, de peste patru luni cu Guvern interimar
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan are loc la peste patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, iar de atunci România a trecut prin mai multe încercări de formare a unui nou Executiv.
Prima desemnare făcută de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan a fost cea a lui Eugen Tomac, pe 4 iunie. După retragerea acestuia, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta nu a obținut votul Parlamentului la 22 iunie.
De atunci, negocierile dintre partidele parlamentare nu au dus la formarea unei majorități care să susțină un nou Cabinet.
Mureșan cere timp de gândire
După anunțul președintelui, Siegfried Mureșan a solicitat un timp de gândire înainte de a începe demersurile pentru formarea Guvernului.
Solicitarea vine în condițiile în care nominalizarea nu este însoțită, în acest moment, de o majoritate parlamentară clară. Pentru ca un nou Executiv să fie instalat, premierul desemnat trebuie să poarte negocieri cu formațiunile parlamentare și să prezinte Parlamentului lista Guvernului și programul de guvernare.
Situația este complicată de pozițiile diferite ale partidelor. PNL, USR și UDMR au susținut candidatura lui Mureșan, însă PSD și AUR nu s-au alăturat acestei formule. În cazul PSD, formațiunea și-a susținut propria variantă de premier, în timp ce AUR a condiționat votul pentru un Guvern de participarea sa la Executiv.
Urmează negocierile pentru majoritatea parlamentară
Desemnarea lui Siegfried Mureșan deschide o nouă etapă a crizei politice: negocierile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament.
Președintele Nicușor Dan a argumentat că Mureșan are, în acest moment, cel mai mare sprijin parlamentar dintre variantele discutate, chiar dacă numărul de voturi disponibile nu formează încă o majoritate.
Premierul desemnat va trebui să decidă dacă acceptă mandatul și să înceapă negocierile pentru constituirea unei majorități. În cazul în care va accepta, următorul pas va fi conturarea echipei guvernamentale și a programului de guvernare, urmate de solicitarea votului de încredere al Parlamentului.
După mai bine de patru luni de interimat, instalarea unui Guvern cu puteri depline depinde, astfel, de capacitatea formațiunilor parlamentare de a ajunge la un acord asupra formulei de guvernare și de a asigura voturile necesare pentru învestitură.