Guvernul și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au semnat contractele pentru construcția tronsonului din Autostrada A7 Pașcani–Suceava, o investiție de peste 5,9 miliarde de lei fără TVA care ar putea schimba radical infrastructura și economia nord-estului României. Segmentul, cu o lungime totală de aproximativ 62 de kilometri, va fi realizat de asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade și reprezintă una dintre cele mai importante extinderi ale Autostrăzii Moldovei spre nord.
Autoritățile susțin că proiectul va reduce semnificativ timpul de deplasare dintre Bucovina, Moldova și Muntenia și va scoate traficul greu de pe DN2, unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri naționale din țară.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la ceremonia de semnare de la Suceava, că infrastructura rutieră este decisivă pentru dezvoltarea economică a regiunii.
„Dacă eşti conectat, cresc condiţiile pentru dezvoltare, dacă nu, rămâi izolat şi ratezi şanse”, a afirmat premierul, subliniind că obiectivul Guvernului este ca până în 2029 să se poată circula pe autostradă de la Pașcani până la Siret și, în paralel, spre Iași și Ungheni.
Potrivit contractului, constructorul are la dispoziție șase luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Finanțarea este asigurată inițial prin Programul Transport 2021–2027, urmând ca proiectul să continue ulterior prin mecanismul european SAFE, dedicat infrastructurii cu rol strategic civil și militar.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a descris proiectul drept o investiție cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor din regiune.
„Sunt 62 de kilometri noi de autostradă care leagă Bucovina de Moldova şi de Muntenia. Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanţele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona”, a transmis acesta.
Două loturi, zeci de poduri și noduri rutiere
Tronsonul Pașcani–Suceava este împărțit în două loturi majore. Primul, în lungime de 33 de kilometri, are o valoare de peste 3 miliarde de lei fără TVA și include 28 de lucrări de artă, printre care viaducte și pasaje de mare complexitate. Cel mai spectaculos dintre acestea va depăși un kilometru lungime și va traversa valea, DJ208 și calea ferată CF517.
Lotul al doilea, de aproape 29 de kilometri, presupune realizarea a 44 de structuri, inclusiv un pod de peste 845 de metri peste râul Siret și un pasaj de 625 de metri peste CF511. Traseul va ocoli localitățile Fântânele, Salcea și Plopeni și va include conexiuni directe cu Aeroportul Internațional Suceava și DN29.
În total, proiectul va cuprinde mai multe noduri rutiere importante — la Tătăruși-Heci, Dolhasca, Dumbrăveni și Aeroport Suceava — precum și drumuri de legătură, spații de servicii și infrastructură pentru vehicule electrice.
A7 avansează și pe sectorul Bacău–Pașcani
În paralel cu semnarea noilor contracte, lucrările pe segmentele deja aflate în execuție înregistrează progrese importante. Pe tronsonul Bacău–Pașcani, constructorii au început așternerea primelor straturi de asfalt pe aproximativ 20 de kilometri.
Datele transmise de DRDP Iași arată că Lotul 1 Săucești–Trifești a ajuns la un stadiu fizic de aproape 50%, în timp ce Lotul 2 Trifești–Gherăești se apropie de 47%. Mobilizarea din teren include mai multe puncte de lucru simultane, utilaje pentru asfaltare, consolidări de terasamente și lucrări la poduri și viaducte.
O autostradă cu miză economică și strategică
Dincolo de componenta de infrastructură, Autostrada Moldovei este văzută de autorități ca un proiect de echilibrare economică între regiunile țării. Nord-estul României a rămas în ultimele decenii una dintre cele mai slab conectate zone la rețeaua europeană de transport, fapt care a limitat investițiile și dezvoltarea industrială.
Noua conexiune rapidă dintre Pașcani, Suceava și viitorul tronson spre Siret ar putea transforma radical logistica regională, accesul către granița cu Ucraina și Republica Moldova, dar și atractivitatea pentru companii interesate de dezvoltarea unor centre industriale sau logistice în zonă.
În plus, includerea proiectului în programul european SAFE indică și o dimensiune strategică tot mai importantă a infrastructurii din estul României, într-un context regional dominat de nevoia de mobilitate rapidă și conectivitate militară și economică.