O viitură de proporții produse la granița dintre Nepal și regiunea autonomă Tibet a Chinei a provocat un dezastru de amploare, soldat cu cel puțin 165 de morți și sute de persoane date dispărute, potrivit informațiilor disponibile până joi. Operațiunile de căutare și salvare continuă în zonele afectate, iar autoritățile se confruntă în continuare cu riscul unor noi alunecări de teren și viituri.
Primele informații despre cauza catastrofei au indicat un posibil cutremur. Ulterior, analiza Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS) a schimbat această interpretare. Instituția a stabilit că semnalul seismic înregistrat în momentul producerii dezastrului a fost generat, cel mai probabil, de o prăbușire glaciară urmată de o alunecare masivă de teren și de o viitură de noroi și grohotiș.
Potrivit USGS, evenimentul a produs un semnal echivalent cu o magnitudine de 5,2, însă nu a fost vorba despre un cutremur tectonic. Analiza undelor seismice de perioadă lungă a arătat că energia înregistrată provenea din deplasarea masivă a gheții, rocilor și sedimentelor.
De la prăbușirea ghețarului la viitura devastatoare
Potrivit informațiilor disponibile, prăbușirea ghețarului s-a produs în zona montană de la frontiera dintre China și Nepal. Cantități uriașe de gheață, roci și sedimente au fost antrenate pe versanți, iar materialul s-a deplasat rapid spre văile aflate în aval.
Procesul a generat o viitură extrem de puternică, capabilă să transporte volume importante de apă, noroi și resturi pe distanțe mari. În calea torentului au fost surprinse localități, drumuri, poduri și construcții.
Cercetătorii încearcă în continuare să stabilească exact succesiunea evenimentelor. Imaginile satelitare sunt analizate pentru identificarea locului precis al prăbușirii și pentru a determina dacă în zonă au existat lacuri glaciare care s-au golit brusc sau dacă un curs de apă a fost blocat temporar de materialul desprins de pe munte.
Un specialist în alunecări de teren citat în informațiile prezentate consideră că semnalul seismic înregistrat a fost, cel mai probabil, produs chiar de avalanșa de rocă și gheață și de fluxul de materiale care a urmat, nu de activitatea tectonică.
Nepalul, puternic afectat
După producerea evenimentului din zona de frontieră, apele și materialele antrenate de viitură au ajuns în mai multe văi din Nepal.
Printre zonele afectate se află valea râului Trishuli, în districtul Nuwakot, la nord de Kathmandu, precum și valea râului Bhotekoshi, situată la est de capitală.
Imagini surprinse de camere de supraveghere și verificate de jurnaliști arată amploarea fenomenului. Într-una dintre înregistrări, un torent de apă și materiale transportate de viitură acoperă rapid o clădire și surprinde persoane care încearcă să se îndepărteze din calea apelor. O altă filmare surprinde un val de apă care inundă o zonă de parcare și antrenează mai multe autocare și o construcție.
Autoritățile nepaleze au continuat evacuarea persoanelor aflate în zonele vulnerabile, în timp ce echipele de intervenție au căutat supraviețuitori printre resturile de noroi și dărâmături.
Sute de persoane sunt în continuare dispărute
Bilanțul victimelor a crescut pe măsură ce echipele de salvare au reușit să ajungă în zonele izolate. Peste 165 de persoane au fost raportate decedate, iar numărul celor dispăruți a ajuns la ordinul sutelor, potrivit informațiilor disponibile.
Printre persoanele căutate se află și turiști străini. Datele comunicate de autoritățile nepaleze au indicat inițial sute de turiști dispăruți, între care cetățeni din India, Marea Britanie, Malaezia, Australia, Olanda, Statele Unite, Portugalia, Africa de Sud, Coreea de Sud și Italia.
Situația este dificilă și în zona Gyirong, de pe partea chineză a frontierei, unde viitura a afectat un important punct de trecere între China și Nepal. Autoritățile chineze au mobilizat echipe de intervenție și elicoptere pentru operațiunile de salvare.
Pericolul nu a trecut
Intervențiile sunt îngreunate de terenul montan și de distrugerea infrastructurii. În unele zone, drumurile și podurile au fost afectate, ceea ce limitează accesul echipelor de salvare.
În plus, există riscul producerii unor noi alunecări de teren și viituri. Materialele care au blocat temporar cursurile de apă pot forma baraje naturale instabile. Dacă acestea cedează, cantități mari de apă și sedimente s-ar putea deplasa din nou rapid către zonele locuite.
Autoritățile au avertizat, de asemenea, asupra unor noi precipitații care ar putea menține ridicat riscul de inundații.
Armata nepaleză participă la operațiunile de evacuare și intervenție, inclusiv prin misiuni aeriene. Prioritatea autorităților rămâne identificarea persoanelor dispărute, evacuarea celor aflați în pericol și acordarea de asistență răniților.
Primele ipoteze au indicat un cutremur
În primele ore după producerea catastrofei, autoritățile au luat în calcul posibilitatea ca un cutremur să fi declanșat alunecarea de teren. Un seism de mică intensitate fusese raportat în apropierea frontierei, iar această informație a alimentat ipoteza unei legături între activitatea seismică și dezastru.
Analiza ulterioară a USGS a modificat însă această interpretare. Instituția a precizat că evenimentul raportat inițial drept cutremur a fost, de fapt, asociat cu prăbușirea ghețarului și cu deplasarea masivă de rocă, gheață și sedimente.
Cauza exactă pentru care ghețarul s-a destabilizat nu este deocamdată stabilită. Cercetătorii urmează să analizeze mai multe ipoteze, inclusiv rolul precipitațiilor recente și al condițiilor locale din zona montană.
Legătura cu schimbările climatice, încă analizată
Regiunea Himalaya este vulnerabilă la fenomene hidrologice și geologice extreme, în special în perioada musonului, când ploile abundente pot provoca inundații și alunecări de teren.
O parte importantă a comunității științifice consideră că schimbările climatice contribuie la intensificarea și frecvența unor astfel de fenomene. În cazul dezastrului de la granița Nepal-China, însă, cercetătorii nu au stabilit încă dacă încălzirea globală a avut un rol direct în prăbușirea ghețarului.
Deocamdată, concluzia principală este că dezastrul nu a fost provocat de un cutremur tectonic, așa cum s-a crezut inițial. Prăbușirea unui ghețar a declanșat o succesiune rapidă de procese, deplasarea gheții și rocilor, alunecarea de teren și formarea viiturii, care a transformat un eveniment produs la mare altitudine într-o catastrofă cu efecte devastatoare în aval.
Autoritățile din Nepal și China continuă operațiunile de salvare, în timp ce specialiștii încearcă să reconstituie cu precizie mecanismul care a dus la producerea uneia dintre cele mai grave catastrofe naturale din regiune din această perioadă.