Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretele de numire pentru conducerea marilor parchete, oficializând o schimbare importantă la vârful Ministerului Public. Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după primirea propunerilor din partea ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Noile numiri vizează instituții-cheie: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Astfel, procurorul Cristina Chiriac a fost numită procuror general, Viorel Cerbu va conduce DNA, iar Codrin-Horațiu Miron a fost desemnat șef al DIICOT. În funcții de adjuncți au fost numiți, între alții, Marius Voineag și Alex Florența.
Singura propunere respinsă de șeful statului a fost cea a lui Gill-Julien Grigore Iacobici, pentru funcția de adjunct al DIICOT.
Decizie rapidă, în context tensionat
Numirile au fost făcute într-un context marcat de blocaje în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde mai mulți candidați nu au primit avize favorabile sau nu au întrunit majoritatea necesară. Cu toate acestea, președintele a decis să valideze majoritatea propunerilor.
Cristina Chiriac, de exemplu, a fost numită în fruntea Parchetului General în ciuda unui aviz negativ din partea CSM, iar unii adjuncți au fost validați fără un aviz clar.
Argumentele președintelui
Șeful statului a declarat că își asumă integral decizia și a respins acuzațiile privind o eventuală influență politică. El a subliniat că a avut „zeci de ore de discuții cu zeci de procurori” înainte de a lua hotărârea și că a urmărit identificarea unor lideri capabili să „dinamizeze activitatea parchetelor”.
În ceea ce îi privește pe foștii șefi criticați anterior, precum Voineag și Florența, președintele a invocat experiența lor managerială, considerând că aceasta poate fi utilă în pozițiile de adjuncți, chiar dacă a menținut unele rezerve privind activitatea lor anterioară.
Așteptări și priorități
Președintele a indicat principalele obiective pentru noile conduceri.
”Aşteptarea pe care o am de la parchete şi implicit de la şefii parchetelor este o dinamizare a activităţii parchetelor pentru a răspunde aşteptărilor românilor pentru că românii văd corupţie – şi mare corupţie, şi corupţie în interacţiunea lor zilnică cu autorităţile statului. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, a declarat Nicuşor Dan.”
Totodată, el a atras atenția asupra necesității unei mai bune organizări interne, astfel încât procurorii să poată aloca mai mult timp dosarelor cu impact major.
Critici și semne de întrebare
Decizia a generat însă reacții critice în spațiul public și în zona societății civile, în special din cauza faptului că unele numiri au fost făcute în pofida avizelor negative ale CSM. De asemenea, revenirea în funcții de conducere a unor procurori anterior criticați chiar de președinte ridică semne de întrebare privind coerența criteriilor de selecție.
O parte dintre comentatori și analiști au sugerat că aceste numiri ar putea reflecta mai degrabă un compromis decât o reformă reală a sistemului, iar o parte a electoratului care a susținut discursul anticorupție al președintelui privește cu rezervă aceste decizii.
Deși Nicușor Dan insistă că a acționat independent și „cu capul lui”, rămâne de văzut dacă noile conduceri vor reuși să livreze rezultatele așteptate sau dacă aceste numiri vor alimenta percepția unei oportunități ratate pentru reformă în Justiție.