La 85 de ani de la unul dintre cele mai tragice episoade din istoria României, sute de persoane din țară și din străinătate au participat duminică, 28 iunie, la ceremonia de comemorare a victimelor Pogromului de la Iași. Evenimentul desfășurat la Cimitirul Evreiesc a avut o încărcătură simbolică aparte, marcată de reînhumarea rămășițelor pământești a 22 de victime descoperite recent în urma cercetărilor arheologice de la Popricani.
Ceremonia a reunit reprezentanți ai autorităților române, ai comunității evreiești și delegația oficială a Statului Israel, condusă de președintele Isaac Herzog, aflat într-o vizită oficială în România.
Programul a debutat după sosirea delegației israeliene pe Aeroportul Internațional Iași și deplasarea acesteia la Cimitirul Evreiesc, unde au fost intonate imnurile naționale ale Israelului și României, urmate de rugăciunile religioase oficiate de rabini.
Mesaj împotriva uitării și a extremismului
În discursul susținut în cadrul ceremoniei, președintele Statului Israel, Isaac Herzog, a vorbit despre obligația morală de a păstra vie memoria victimelor și despre responsabilitatea generațiilor actuale de a combate antisemitismul și intoleranța.
Șeful statului israelian a subliniat că atrocitățile comise la Iași în vara anului 1941 reprezintă una dintre cele mai dureroase pagini ale Holocaustului și a atras atenția că memoria acestor crime trebuie transformată într-un angajament permanent pentru apărarea demnității umane.
Totodată, acesta a evidențiat contribuția comunității evreilor originari din România la dezvoltarea Statului Israel și a mulțumit autorităților române pentru eforturile depuse în ultimii ani în combaterea antisemitismului și în promovarea educației despre Holocaust.
Mesajul președintelui României
Deși nu a fost prezent la Iași, președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial, prezentat în cadrul ceremoniei.
Șeful statului a descris Pogromul de la Iași drept una dintre cele mai grave tragedii din istoria națională și un avertisment asupra efectelor pe care le pot avea ura, discriminarea și radicalizarea discursului public. În mesajul său, acesta a insistat asupra rolului educației în prevenirea repetării unor asemenea tragedii și asupra necesității protejării adevărului istoric.
Nicușor Dan a subliniat că România are obligația de a păstra memoria victimelor Holocaustului și de a respinge orice formă de negare sau distorsionare a faptelor istorice.
Guvernul: memoria victimelor obligă la responsabilitate
Un mesaj a fost transmis și din partea premierului Ilie Bolojan, fiind prezentat de secretarul de stat Dragoș Hotea.
În intervenția sa, premierul a arătat că Pogromul de la Iași rămâne un simbol al consecințelor pe care le pot avea intoleranța și antisemitismul atunci când sunt tolerate de societate. Oficialul a reafirmat angajamentul Guvernului pentru combaterea discursului instigator la ură, susținerea educației despre Holocaust și protejarea memoriei victimelor.
Reînhumarea victimelor identificate la Popricani
Momentul central al comemorării l-a constituit ceremonia de reînhumare a rămășițelor a 22 de victime ale Pogromului, descoperite în groapa comună din pădurea Vulturi, comuna Popricani.
După slujba religioasă, oficialitățile au depus coroane de flori și au păstrat un moment de reculegere în memoria celor peste 13.000 de evrei uciși în timpul Pogromului de la Iași și al „trenurilor morții”, unul dintre cele mai cumplite episoade ale Holocaustului din România.
Ceremonia s-a încheiat la prânz, iar vizita oficială a președintelui Isaac Herzog la Iași a continuat cu o vizită la Muzeul Pogromului din Iași, unde a fost dezvelită o placă comemorativă. După-amiază, delegația israeliană pleacă spre București, unde președintele Israelului își continuă vizita oficială în România.