Promisiunea Guvernului că niciun bugetar nu va avea salariul diminuat după adoptarea noii legi a salarizării vine la pachet cu o reformă care elimină peste jumătate dintre sporurile existente și recunoașterea oficială că actualul proiect conține încă erori. Cu doar trei săptămâni înainte de termenul-limită impus prin PNRR, dezbaterea se anunță una dintre cele mai tensionate din ultimii ani.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, încearcă să calmeze temerile din sistemul public și transmite un mesaj categoric: „Niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi. Niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puţini bani ca urmare a acestei reforme”.
Declarația vine în contextul în care noua lege a salarizării unitare, una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august.
Guvernul admite: proiectul are probleme
Departe de a prezenta proiectul drept unul perfect, ministrul a recunoscut public faptul că numeroase observații primite în urma consultărilor au scos la iveală deficiențe importante.
„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate”, a declarat Pîslaru.
Potrivit acestuia, aproape 100 de reprezentanți ai diferitelor familii ocupaționale au participat deja la consultări, iar în doar câteva zile autoritățile au primit sute de propuneri și observații.
Recunoașterea existenței unor erori ridică însă o întrebare legitimă: poate fi finalizată o reformă salarială de asemenea amploare într-un interval de doar câteva săptămâni?
Sporurile, marea miză a reformei
Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne însă restructurarea sistemului de sporuri.
Ministerul susține că actualul mecanism a devenit excesiv de complicat și greu de justificat. În consecință, proiectul aflat în dezbatere propune eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente în prezent.
„Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni”, a explicat ministrul.
Totuși, oficialul avertizează că simplificarea nu trebuie să însemne ignorarea unor responsabilități suplimentare asumate de anumite categorii profesionale. Ca exemplu, acesta a invocat indemnizația de dirigenție din educație, despre care spune că trebuie analizată cu atenție înainte de a fi eliminată.
Reforma care vine prea târziu?
Un alt aspect remarcat de ministru este faptul că legea ar fi trebuit implementată încă din 2023, când condițiile bugetare erau mai favorabile.
„Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a afirmat acesta.
Astăzi, situația este complet diferită. România se confruntă cu presiuni uriașe privind reducerea deficitului bugetar, întârzieri în implementarea reformelor și riscul pierderii unor fonduri europene importante.
În aceste condiții, legea salarizării nu mai este doar o reformă administrativă, ci și o obligație financiară și politică.
„Nu facem negocieri salariale”
Mesajul transmis sindicatelor și angajaților din sistemul public este unul ferm. Guvernul susține că actuala dezbatere nu reprezintă o rundă de negocieri pentru majorări salariale.
„Nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul”, a subliniat Pîslaru.
Potrivit ministrului, scopul actului normativ este stabilirea unor reguli „echitabile, coerente și predictibile” pentru întregul sector public, nu rezolvarea tuturor nemulțumirilor acumulate în ultimii ani.
O promisiune care va fi atent verificată
În timp ce autoritățile garantează că niciun bugetar nu va pierde bani, eliminarea sporurilor, reașezarea grilelor și recunoașterea existenței unor dezechilibre alimentează deja dezbaterile din sistem.
Marea provocare pentru Guvern va fi să demonstreze că promisiunea „nimeni nu pierde bani” poate fi respectată în practică, într-un context în care resursele bugetare sunt limitate, iar termenul pentru adoptarea reformei se apropie rapid.
„Nu vom promite ceea ce nu putem livra”, afirmă ministrul.
Rămâne de văzut dacă această promisiune va reuși să liniștească temerile celor câteva sute de mii de angajați din sectorul public sau dacă noua lege a salarizării va deveni următorul mare front al disputelor dintre Guvern și sindicate.