Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane sunt acuzați de fapte care ar fi vizat ordinea constituțională a României începe miercuri, la Curtea de Apel București. Primul termen al judecății pe fond este programat pentru ora 13:30.
Dosarul a intrat în etapa judecății după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, la 6 august, contestațiile formulate împotriva deciziei prin care Curtea de Apel București stabilise că procesul poate începe pe fond.
Cei 22 de inculpați sunt acuzați de infracțiuni diferite, în funcție de rolul pe care procurorii susțin că fiecare l-ar fi avut în desfășurarea faptelor investigate.
Ce acuzații sunt formulate în cazul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra
Potrivit acuzațiilor din dosar, Călin Georgescu este judecat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată.
În cazul lui Horațiu Potra, acuzațiile sunt de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
Fiul lui Potra, Dorian, și nepotul acestuia, Alexandru, sunt acuzați, la rândul lor, de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procesului, iar instanța este cea care va stabili, în urma administrării probelor, dacă acestea se confirmă sau nu.
Procurorii susțin că exista un plan pentru declanșarea unor proteste violente
Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la Ciolpani, în județul Ilfov, la o zi după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Procurorii susțin că, în cadrul întâlnirii, ar fi fost discutat un plan prin care persoane cu pregătire militară sau experiență operativă urmau să ajungă în București în contextul unor proteste.
Potrivit anchetei, scopul urmărit ar fi fost transformarea unor manifestații pașnice în acțiuni violente, într-un context caracterizat de tensiuni sociale, cu intenția de a afecta exercitarea autorității statului și ordinea constituțională.
Anchetatorii afirmă că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup format din 21 de persoane și că membrii acestuia urmau să se deplaseze către Capitală cu șapte autoturisme.
Grupul nu a mai ajuns la București. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în mai multe zone din Ilfov și Dâmbovița, precum și în Capitală, iar în urma verificărilor au fost descoperite arme albe, pistoale, obiecte contondente și materiale pirotehnice.
Printre obiectele găsite se aflau cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, boxuri, topoare și alte obiecte, precum și materiale pirotehnice considerate de anchetatori ca prezentând un grad ridicat de pericol.
Procurorii susțin că ansamblul acțiunilor investigate ar fi creat o stare de pericol pentru securitatea națională și pentru ordinea constituțională.
Perchezițiile din februarie 2025
Ancheta a continuat în 26 și 27 februarie 2025, când autoritățile au efectuat 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj.
Potrivit informațiilor prezentate de procurori, au fost vizate locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firme.
Printre persoanele percheziționate s-a aflat și Horațiu Potra. În locuința acestuia, anchetatorii au identificat un seif încastrat sub podea, în care se aflau mai multe pachete cu bani în numerar, inclusiv dolari.
În cadrul aceleiași acțiuni au fost descoperite arme, iar Potra a declarat atunci că își asumă nerespectarea legislației privind regimul armelor și munițiilor, fără să ofere alte detalii despre proveniența sau deținerea acestora.
Horațiu Potra este judecat sub control judiciar
Statutul lui Horațiu Potra în ceea ce privește măsura preventivă s-a modificat în ultimele luni.
La 17 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Ulterior, la 26 august, Curtea de Apel București a menținut această măsură și a respins solicitarea lui Potra de a fi plasat sub control judiciar.
Decizia a fost contestată, iar la 3 septembrie Înalta Curte a admis contestația și a dispus ca Horațiu Potra să fie cercetat sub control judiciar.
Potra fusese reținut în Dubai în septembrie 2025. El a acceptat să fie adus în România, astfel că procedura de transfer s-a desfășurat într-un interval relativ scurt. Potrivit informațiilor din dosar, acesta a ajuns în țară la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Călin Georgescu mai este judecat într-un alt dosar
Dosarul privind acțiunile împotriva ordinii constituționale nu este singura cauză penală în care este implicat Călin Georgescu.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată și într-un dosar separat, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război.
În ceea ce privește măsura preventivă din primul dosar, Tribunalul București a decis, la 3 aprilie 2026, încetarea definitivă a controlului judiciar instituit în cazul lui Georgescu.
Procesul intră acum în etapa judecății pe fond
Prin respingerea definitivă a contestațiilor formulate în camera preliminară, Înalta Curte a înlăturat obstacolul procedural care împiedica începerea judecății pe fond.
Primul termen este programat miercuri, la Curtea de Apel București, unde instanța va începe analiza propriu-zisă a acuzațiilor și a probelor administrate în dosar.
Informațiile privind acuzațiile și presupusul plan de destabilizare prezentate în acest articol reprezintă susținerile procurorilor și nu o stabilire definitivă a vinovăției inculpaților. Potrivit principiului prezumției de nevinovăție, aceștia sunt considerați nevinovați până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Surse foto: theguardian.com / easternfrontier.eu