Comisia Europeană pregătește un nou set de reguli pentru protejarea minorilor în mediul digital. Proiectul „EU Kids Act” ar urma să introducă limite de acces în funcție de vârstă pentru rețelele sociale, platformele video, jocurile online și serviciile bazate pe inteligență artificială.
Uniunea Europeană se pregătește să schimbe modul în care copiii și adolescenții pot utiliza o parte dintre cele mai populare servicii online. Potrivit unor documente pregătitoare consultate de Reuters și Politico, Comisia Europeană intenționează să propună restricții mai stricte pentru utilizatorii minori, inclusiv un prag de 15 ani pentru crearea independentă a conturilor pe anumite platforme.
Proiectul face parte din viitorul EU Kids Act, inițiativă prin care Bruxelles-ul urmărește să consolideze protecția copiilor în mediul digital. Propunerea ar urma să fie prezentată oficial de Comisia Europeană în această săptămână.
Accesul la platforme ar urma să depindă de vârsta copilului
Una dintre principalele prevederi analizate este introducerea unui sistem de acces diferențiat în funcție de vârstă.
Adolescenții care au împlinit 15 ani ar putea să își creeze singuri conturi pe serviciile vizate. Pentru grupa de vârstă 13-14 ani, accesul ar putea fi permis doar în anumite condiții, prin conturi inițiate de părinți și cu instrumente de supraveghere parentală.
În acest caz, utilizarea platformelor ar urma să fie însoțită de limite privind timpul petrecut online și numărul de persoane cu care minorii pot interacționa.
Pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani, propunerea prevede un nivel de control parental mai ridicat. Accesul ar fi limitat la servicii considerate potrivite pentru copii și care respectă cerințe specifice de siguranță.
În cazul copiilor sub trei ani, documentele pregătitoare indică excluderea accesului la astfel de servicii.
Rețelele sociale și platformele video, în centrul noilor reguli
Regulile ar viza o categorie largă de servicii digitale, de la rețele sociale și platforme de distribuire a videoclipurilor până la jocuri online și aplicații care utilizează inteligența artificială.
Printre serviciile menționate în documentele pregătitoare se numără platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și YouTube, dar și servicii de tip chatbot, precum ChatGPT.
Comisia Europeană pornește de la preocupările legate de expunerea copiilor la conținut nepotrivit, mecanisme care pot încuraja utilizarea excesivă și alte riscuri asociate mediului online.
În acest context, platformele ar urma să fie obligate să ia în calcul siguranța minorilor încă din etapa de proiectare a serviciilor și să limiteze mecanismele despre care autoritățile consideră că pot încuraja comportamente de tip compulsiv.
Proiectul ar include și obligații privind raportarea conținutului periculos și instrumentele puse la dispoziția părinților pentru supravegherea activității online a copiilor.
Verificarea vârstei, una dintre principalele obligații pentru platforme
O schimbare importantă ar putea fi introducerea unor mecanisme obligatorii de verificare a vârstei.
Rețelele sociale și platformele de conținut video ar trebui să verifice vârsta utilizatorilor în momentul creării unui cont. În cazul jocurilor online, verificarea ar urma să fie realizată înainte ca minorul să poată descărca jocul.
Măsura urmărește să reducă posibilitatea ca limitele de vârstă existente în prezent să fie ocolite prin introducerea unei date de naștere incorecte.
În prezent, numeroase platforme folosesc pragul de 13 ani pentru crearea conturilor, însă aplicarea efectivă a acestei condiții diferă de la un serviciu la altul.
Chatboturile AI, incluse în noul cadru
Propunerea europeană nu se limitează la rețelele sociale. Chatboturile și asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială ar urma să intre, de asemenea, în sfera noilor reguli.
Decizia vine în contextul extinderii rapide a serviciilor AI și al utilizării acestora de către copii și adolescenți. Bruxelles-ul urmărește ca serviciile destinate publicului larg să țină cont de riscurile specifice utilizatorilor minori.
Instrumentele educaționale ar urma însă să beneficieze de un tratament diferit, acestea fiind excluse din anumite restricții prevăzute de proiect.
Platformele ar putea plăti pentru supravegherea noilor reguli
Documentele pregătitoare prevăd și un mecanism prin care marile companii tehnologice ar contribui financiar la supravegherea respectării regulilor.
Platformele vizate ar urma să achite o taxă destinată finanțării autorităților care vor avea responsabilități de monitorizare și aplicare a noilor prevederi.
Comisia Europeană consideră că responsabilitatea pentru protejarea minorilor nu poate reveni exclusiv părinților și copiilor, ci trebuie împărțită cu furnizorii serviciilor digitale.
Proiectul nu este încă lege
Deși Comisia Europeană pregătește prezentarea propunerii, regulile nu au intrat în vigoare și nici forma lor finală nu este stabilită.
După prezentarea proiectului, acesta va trebui să parcurgă procedura legislativă europeană și să fie negociat între statele membre și Parlamentul European. Procesul poate aduce modificări importante față de forma inițială propusă de Comisie.
Prin urmare, pragurile de vârstă, condițiile de acces și obligațiile concrete pentru platforme pot fi schimbate înainte ca eventualele reguli să devină aplicabile.
Inițiativa marchează însă o direcție tot mai clară la nivel european: protecția minorilor în mediul digital este transferată din zona recomandărilor și a responsabilității individuale către un cadru de obligații impuse platformelor tehnologice.