Plenul Consiliului Județean Iași este convocat astăzi pentru a tranșa o problemă administrativă cu impact financiar major: suplimentarea devizului general pentru consolidarea și modernizarea secției Pașcanu a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie. În continuarea analizelor noastre de la Ora de Iași privind impactul reglementărilor economice asupra investițiilor locale. Istoricul acestui dosar începe în luna februarie 2019, moment în care Consiliul Județean adopta prima hotărâre de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Proiectul nu vizează o simplă cosmetizare a clădirii, ci aducerea unei infrastructuri spitalicești îmbătrânite și cu vulnerabilități structurale la standardele medicale de astăzi. Lucrările presupun consolidare seismică, refacerea circuitelor epidemiologice și instalarea unor rețele vitale pentru fluide medicale și oxigen.
Investiția a primit undă verde pentru finanțare prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, în cadrul proiectului transfrontalier „Împreună pentru Sănătate”. Cu toate acestea, cei șapte ani scurși între elaborarea documentațiilor tehnice, procedurile birocratice și etapele de achiziție publică au transformat bugetul inițial într-unul nerealist pentru piața actuală, impunând o recalculare obligatorie a costurilor.
Matematica scumpirilor: cum arată noile cifre de pe masa consilierilor
Noul proiect de hotărâre propus de executivul județean reflectă o ajustare bugetară severă, ilustrând perfect impactul inflaționist asupra banului public. Analiza comparativă a devizului arată astfel:
Valoarea totală inițială (2019): 25.267.873 lei (inclusiv TVA).
Valoarea totală actualizată (2026): 38.825.992 lei (inclusiv TVA).
Creșterea netă a investiției: 13.558.119 lei, o majorare de aproximativ 53% față de proiecția financiară de acum șapte ani.
Explozia costurilor de execuție: Componenta de Construcții și Montaj (C+M) – care acoperă materialele, utilajele și manopera – a înregistrat cel mai mare salt, evoluând de la 18,5 milioane de lei în 2019, la peste 28,3 milioane de lei în prezent.
Trei factori macroeconomici care au dictat majorarea bugetului
Conform documentației tehnice care fundamentează acest proiect de hotărâre, diferența uriașă de 13,5 milioane de lei nu reprezintă o eroare de calcul inițială, ci rezultatul unui cumul de factori independenți de autoritatea județeană:
Creșterea accelerată a costului cu forța de muncă: Din 2019 până în prezent, Guvernul a majorat etapizat și semnificativ salariul minim brut garantat în plată pentru sectorul construcțiilor. Această obligație legală s-a reflectat direct și inevitabil în costurile cu manopera ofertate de constructori.
Criza globală a materialelor de construcții: Prețurile materialelor de bază necesare consolidărilor structurale (oțel-beton, ciment, structuri metalice) au suferit scumpiri masive. Declanșat de blocajele din pandemie, fenomenul a fost accentuat ulterior de criza energetică, care a lovit direct în producția materialelor energofage.
Actualizarea și înăsprirea standardelor tehnice: Normele pentru obținerea avizelor de Securitate la Incendiu (ISU) și standardele sanitare specifice unităților de pneumoftiziologie au devenit mult mai stricte în ultimii ani, necesitând adaptări ale proiectului tehnic original.
Votul pe care consilierii județeni sunt chemați să îl dea astăzi depășește o simplă formalitate administrativă. Fără actualizarea acestor costuri la realitatea pieței din 2026, nicio firmă de construcții nu ar putea prelua contractul, ceea ce ar duce la blocarea definitivă a șantierului și la pierderea finanțării europene nerambursabile atrase prin programul transfrontalier.